Biserica îngropată de la Istria are o vechime de 165 de ani și a fost construită după numeroase intervenții făcute de creștinii bulgari la autoritățile turcești de la Babadag. Pentru ridicarea lăcașului de cult au fost folosite soluții ingenioase de construcție la acea vreme, atât din punct de vedere arhitectural, cât și pentru a avea o acustică mai bună.
Biserica îngropată de la Istria are o arhitectură unică și deosebită
Pentru a putea fi construită, biserica a trebuit să aibă o arhitectură diferită față de alte lăcașuri de cult. Creștinii bulgari au construit edificiul, în perioada în care Dobrogea se afla sub dominația Imperiului Otoman, astfel că ei au fost nevoiți să respecte câteva condiții impuse de musulmani. Bulgarii care locuiau în sat au primit acordul autorităților otomane să construiască lăcașul de cult ortodox, însă, la fel ca în cazul altor edificii similare ridicate în Dobrogea, acesta trebuia să respecte mai multe reguli.
Biserica nu trebuia aibă turle, clopote și clopotnițe și să fie mai înaltă decât casele satului și geamia din zonă și nu era permis ca forma exterioară să indice că acolo exista un lăcaș de cult creștin. În aceste condiții s-a hotărât ca biserica să fie îngropată, astfel încât să fie creat un spațiu mai mare în interior și să fie respectate, în același timp, regulile impuse de otomani.
Lucrările la lăcașul de cult au început în anul 1857 și s-au încheiat trei ani mai târziu. Pardoseala frumosului edificiu vopsit în alb, se află la un metru sub pământ, iar pereții au o grosime de 90 cm. Construcția bisericii s-a finalizat în anul 1860, iar monumentul a fost sfințit 4 ani mai târziu și a primit hramul „Sfânta Treime” și „Sfântul Mare Ierarh Nicolae”.
”Tavanul bisericii este susținut de șase trunchiuri de stejar, ale căror capete se „sprijină” pe capitelurile unor coloane grecești aduse din Cetatea Histria.
Pereții interiori ai bisericii nu au picturi, sunt curați, zugrăviți în alb, iar din loc in loc sunt mici orificii care amintesc faptul că acolo sunt „îngropate” amforele încastrate pentru amplificarea sunetului.
Catapeteasma bisericii are dimensiuni mici, însă este foarte frumoasă. Confecționată din lemn de stejar, aceasta este decorată cu icoane pictate cu multă măiestrie de pictorul Ștefan Zahariev, adus din Imperiul Otoman. Artistul și-a pus semnătura pe toate icoanele bisericii, inclusiv pe cele două fresce aflate pe fațada lăcașului de cult și pe peretele frontal al altarului.
Deși picturile nu au fost niciodată restaurate, ele și-au păstrat și astăzi culorile originale. Lăcașul de cult este zugrăvit complet în alb, iar fațada este construită în stil oriental, cu trei arcade”, afirmă preotul paroh al bisericii, Nicolae Herța.
În Biserica îngropată ajungi coborând câteva trepte, nu urcând, ca la alte lăcașuri de cult
Pentru a construi Biserica îngropată, piatra folosită a fost adusă de la zidurile Cetății Histria, care nu fusese descoperită la acea vreme de către arheologul Vasile Pârvan.
”Lăcaşul de cult este construit în pământ, pentru a fi mai mic de înălțime decât geamiile. Un alt motiv a fost acela că turcii obişnuiau să intre călare în timpul slujbelor şi pângăreau bisericile. Fiind îngropată, musulmanii nu mai puteau intra în clădire cu caii”, povestește preotul paroh Nicolae Herța.
Deoarece Biserica îngropată de la Istria este unică, veche și foarte frumoasă, ea a fost inclusă pe lista monumentelor arhitectonice de mare importanță.
Edificiul a fost construit în formă de cruce, cu faţada în stil oriental turcesc, cu trei arcade.
Interesant este faptul că intrarea în biserică se face coborând câteva trepte, nu urcând pe scări, ca la toate celelalte lăcașuri de cult, pentru că, pardoseala interioară este cu 50 cm sub nivelul terenului exterior amenajat.
Biserica îngropată are un sistem acustic foarte ingenios
Constructorii au apelat la o metodă inedită pentru a asigura sistemul acustic în interiorul bisericii. Deoarece nu putea avea turle care să amplifice sunetul, ei au făcut o improvizație și au încastrat în pereții lăcașului de cult 52 de amfore grecești, de 20-30 de cm adâncime, pe care le-au găsit în portul Cetății Histria.
”În urma acestei invenții inginerești a rezultat un efect acustic absolut spectaculos, sunetele fiind propagate la fel de bine ca într-o catedrală. Se spune că sistemul de amplificare de la Biserica îngropată de la Histria este unic în toată lumea”, afirmă preotul paroh din localitate, Nicolae Herța.
Cimitirul din curtea bisericii îngropate
La intrarea în curtea bisericii îngropate de la Istria, în partea dreaptă, vizitatorii pot observa un mic cimitir.
Înghesuite într-un loc special amenajat, se află 25 de cruci din piatră de diferite dimensiuni, în memoria eroilor satului care au murit sau au fost dați dispăruți în al Doilea Război Mondial.
Chiar și în centrul satului este ridicat un monument în cinstea eroilor români căzuți în al II-lea Război Mondial, iar cimitirul din satul Istria, care datează din 1828, are morminte sau cruci din acea perioadă.
Muzeul de artă religioasă de la Biserica îngropată
În spatele bisericii îngropate a fost construit în anul 2008 un mic muzeu, unde sunt expuse obiectele de patrimoniu religios, care datează din anul 1848.
O parte dintre icoanele originale din biserică sunt expuse în micul muzeu, alături de veșmintele preoțești de la acea vreme, diferite obiecte de cult și manuscrise din 1840, toate având o importantă valoare culturală și istorică.
Tot în muzeu găsim și fragmente de pietre tombale decorate frumos și un crucifix din secolul al XIX-lea.
Altă icoană importantă, nedatată, pictată pe pânză și care poartă patina anilor, îl are pe o față pe Sfântul Nicolae, iar pe cealaltă pe Sfântul Gheorghe.
Biserica îngropată de la Istria este foarte modestă, fără picturi pe pereți, dar are o mare semnificație istorică. Edificiul este în localitatea Istria, situată la 58 km de Constanța și la 6 km de Cetatea Histria.
Lasă un răspuns